Biserica „Sfântul Anton” – Curtea Veche, situată lângă Hanul lui Manuc, este cea mai veche biserică din București, care a rezistat de-a lungul epocilor. Construită între 1545 și 1554, are hramurile Sfântul Anton și Buna Vestire și a fost ctitorită de Mircea Ciobanul, fost domnitor în Țara Românească.
Inițial, când a fost construită, Biserica „Sfântul Anton” era doar o capelă, amplasată în mijlocul Curții Domnești, în ceea ce acum este Centrul Vechi al Bucureștiului. Mircea Ciobanu, domnitorul căsătorit cu domnița Chiajna, a construit biserica pe locul alteia mai vechi, de lemn, ctitorită de Mircea cel Bătrân.
„În această biserică s-au încoronat toți domnii, aici s-au rugat toți marii domni. Această biserică avea o construcție care o lega direct de sala tronului. Era biserica în care erau primiți toți marii patriarhi și, practic, făcea parte din curtea veche, de altfel este cea mai veche relicvă păstrată în starea funcțională din curtea veche”, povestește scriitoarea Silvia Colfescu pentru digi24.ro.
„Mulți dintre domnii țării, până la Gheorghe Bibescu (nr. 1843), au primit ungerea în scaunul bătrânilor Basarabi în acest locaș”, completează basilica.ro.
Biserica are un plan trilobat – o copie a mănăstirii Cozia – cu o lungime de 25 de metri și 8 metri lățime la exterior, notează siteul lăcașului de cult. Fațada este realizată din cărămidă aparentă în câte 3 rânduri orizontale și două cărămizi așezate vertical pe benzile tencuite. Biserica are două intrări, una pe stânga, pentru femei, și una pe dreapta, pentru bărbați.
Este biserică în care s-au închinat domnitori de prestigiu ca Mihai Viteazul, Sfântul Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrogheni sau Alexandru Ghica.
Cea mai veche biserică din București a supraviețuit multor calamități
Biserica „Sfântul Anton” a supraviețuit unor adevărate calamități de-a lungul anilor, ajungând prin minune până în ziua de azi. Matei Basarab a refăcut-o după un jaf și un incendiu, în 1611, apoi a fost prădată de o invazie turco-tătară. Dar cea mai importantă transformare s-a petrecut în 1715, când voievodul Ștefan Cantacuzino înlocuiește
Cea mai veche biserică din București a suferit o serie de transformări importante în vremea domniei lui Ștefan Cantacuzino (1714-1716), transformări menționate în pisania de piatră aflată deasupra ușii de intrare.
„Din textul pisaniei rezultă că Ștefan Cantacuzino a făcut frumosul portal de la intrare, care a înlocuit o ușă mai strâmtă, a adăugat în interior unele icoane și „podoabe” (e vorba de o nouă zugrăveală), și a împodobit lăcașul în exterior. După unele opinii, domnul a schimbat „cu totul aspectul fațadelor întregului monument. Acestea au fost îmbrăcate cu o tencuială albă, foarte îngrijit lucrată, împărțită Cu rosturi bizotate în panouri, imitând o fațadă din piatră de talie”, notează basilica.ro. Tot în 1715, s-a făcut ancadramentul de piatră ar ușii de la intrare.
Biserica a ars în 1804, dar stricăciunile nu par să fi fost însemnate. A ars parțial în cursul marelui incendiu care a mistuit centrul Bucureștiului pe 23 martie 1847, dar tot fără mari stricăciuni, notează ultima sursă citată. Totuși, a fost nevoie ca fresca din 1715 să fie repictată de către Constantin Lecca.
„Focul cel mare a distrus și biserica pușcăriei, care adăpostea icoana Sfântului Antonie cel Mare. În mod miraculos, icoana a fost recuperată din resturile arse ale altarului și mutată în biserica de lângă Curtea veche. Acum, icoana sfântului este considerată făcătoare de minuni și adună în fiecare zi de marți zeci de credincioși”, conform digi24.ro.
În 2010, a devenit primul muzeu parohial din București.
Muzeul Național de Artă. El Greco și Rembrandt la București și alte 5 capodopere de văzut
Spitalul Colțea, primul spital din București. Ce vechime extraordinară are
