Cele mai frumoase palate din București. Capitala nu duce lipsă de clădiri emblematice, care pot fi admirate și vizitate.
Palatele „ascunse” nu sunt atât de cunoscute precum cele celebre, pe care le găsiți detaliat aici, în episodul 1. Dar cu siguranță merită vizitate și explorate în amănunt, atât pentru istoria lor, cât și pentru arhitectura spectaculoasă.
Iată o listă cu cele mai interesante palate „ascunse” din București:
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Prinţului Moştenitor – Kiseleff
Şoseaua Pavel D. Kiseleff 15

Palatul Kiseleff (denumit și Casa de la Șosea sau Palatul Prințului Moștenitor) este o vilă situată pe Șoseaua Kiseleff din București. Casa a fost ridicată de Alexandru Candiano-Popescu, ulterior aceasta fiind achiziționată cu tot cu teren de Constantin (Costică) Iarca, moșier, om politic liberal, deputat și fost primar al Buzăului.
Vila a fost cumpărată de regele Carol I în anul 1909 și a fost modificată de arhitectul Grigore Cerchez. Sub acest acoperiș au locuit: Carol al II-lea, soția sa – Elena, Mihai și, pentru scurt timp, prințesa Elisabeta.
În Palatul Kiseleff a avut loc la 8 iunie 1930 întâlnirea Regelui Mihai cu tatăl său, Carol, care se întorsese la 6 iunie 1930 din exil pentru a-i uzurpa tronul.
„Regele Mihai îşi alterna sejururile între palatul acesta şi palatul Elisabeta. Dar aceasta era casa lui din copilărie. Este transformată în reşedinţa prinţului moştenitor al tronului României. Dacă vreţi, similar cu Pelişorul faţă de Peleş. Echivalentul transpus în Bucureşti este acest palat. Este plin de istoria României, plin de istoria Casei Regale române”, spune Adrian Niculescu, lect. univ. de istorie la SNSPA.
După abdicarea Regelui, palatul a devenit centru cultural al Ambasadei Sovietice. Ani mai târziu a fost trasformat în cămin studenţesc, iar după 1989, clădirea începe să-şi piardă din alura regală.
Palatul s-a transformat de-a lungul anilor. El a fost renovat de curând şi subînchiriat unei bănci olandeze. Palatul este astăzi doar o clădire de birouri, modernizată şi adusă parcă mai aproape de imaginea celorlalte vile luxoase care-o înconjoară.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Bragadiru
Calea Rahovei 147-153

Întregul domeniu poartă numele fondatorului său, Dumitru Marinescu Bragadiru. Acesta a început construcția «Colosului», așa cum era cunoscută clădirea la începuturile sale, în jurul anului 1905. Conceput ca Palat al Culturii, această clădire respectă o veche tradiție a fabricilor de bere, și anume de a avea în imediata vecinătate un loc de recreere pentru oamenii care lucrau în această industrie.
Palatul Bragadiru a fost realizat după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl, în anul 1894. Este o construcție impresionantă, atât prin mărime, cât și prin arhitectură și decorațiuni, cu o atenție deosebită dată detaliilor.
Gradina de vară și terasa completează armonios această cladire cu arhitectura eclectică, cu scări în spirală în stil Normand, cu stucaturi, statui inserate în fațadă, oglinzi venețiene și balcoane în stil victorian. Palatul Bragadiru rămâne până în prezent una dintre cele mai impunătoare construcții ale Bucureștiului de altă dată.
Sălile Palatului pot fi rezervate pentru diverse evenimente, detalii AICI!
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Nunţiaturii Apostolice
Str. Pictor Constantin Stahi 5-7

Palatul, proiectat de arhitectul Giulio Magni (1859-1930), a fost comanditat de arhiepiscopul Franz Xaver von Hornstein (1840-1905), un nobil elvețian, ca reședință a sa în calitatea de arhiepiscop de București, pe care a avut-o în perioada 1896-1905. Finanțarea construcției a fost asigurată în mare parte de von Hornstein, care a primit în acest scop o semnificativă sumă de bani din partea Elveției, și printr-o subvenție din partea regelui Carol I al României.
Imobilul a fost utilizat de regimul comunist drept sediu al școlii de limbi străine pentru angajații Ministerului Afacerilor Externe și Direcției de Informații Externe.
De la 1 ianuarie 1998, în România s-a revenit la o veche tradiție prin care Nunțiul apostolic la București devine decanul corpului diplomatic. În zilele de 7, 8 și 9 mai 1999 papa Ioan Paul al II-lea a făcut o vizită în România, perioadă în care a fost cazat în Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București.
Clădirea Palatului Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București este declarată monument istoric.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Cesianu-Racoviţă
Strada C. A. Rosetti 5

Palatul Cesianu-Racoviță se află in centrul Bucureștiului si in vecinătatea celor mai importante repere culturale ale orașului: Ateneul Roman, Muzeul National de Artă al României, Biblioteca Central Universitară.
O clădire cu o istorie fascinantă este redata astăzi unei funcții nobile: aceea de a adăposti opere de artă și o activitate dedicată dezvoltării pieței romanești de artă, prin Galeria Artmark.
Spațiul elegant, generos și discret a fost proiectat la sfârșitul secolului al XIX-lea de către arhitectul francez Jules Berthet, la cererea proprietarului Nicolae Cesianu, avocat cu rădăcini oltenești din familia Jienilor. În perioada 1892 – 1900, pe strada Clemenței, la nr. 5, palatul Cesianu este ridicat după modelul renascentist, care acorda cea mai mare importanță primului nivel, piano nobile, parterul fiind destinat prăvăliilor.
La etaj, încăperile de „paradă” biroul și două saloane mari – Salonul Roșu si Salonul Spaniol au ferestre care dau către stradă, iar dormitoarele au ferestre orientate către curte. Reședința beneficia de pe urma ultimelor tehnologii privind confortul locativ – instalație de încălzire cu calorifere, lumina electrica și apă curentă.
Pereții salonului central de la etaj au fost decorați cu stucaturi și picturi în ulei, care amintesc de stilul artistului francez Francois Boucher. Compozițiile înfățișează scene de gen elegante, grupuri de femei si bărbați la picnic sau care cântă la diferite instrumente. Decorația originală din somptuosul hol se păstrează și astăzi, ornamentând spațiul care are atât funcție de primire, cât și de sală de bal.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Elisabeta
Bd. Kiseleff 26

Palatul Elisabeta a fost construit de Regele Carol al II-lea pentru sora lui, Principesa Elisabeta, pentru a fi utilizat de aceasta după divorţul de Regele George al Greciei. Lucrările la palat au fost încheiate în 1936. Clădirea a fost pusă la dispoziţia Regelui Mihai şi a Reginei Mamă Elena, iar după abdicarea Regelui a fost folosit drept casă de oaspeţi.
După Revoluţie, palatul a fost folosit ca hotel şi restaurant. El se află pe un teren situat ca o „insulă” în interiorul Muzeului Satului, în vecinătatea Teatrului de vară din Parcul Herăstrău.
Regele Mihai a revenit în 1997 la Palatul Elisabeta, când i-a fost recunoscută şi cetăţenia română, ce îi fusese retrasă de regimul comunist. În perioada mai 2001 – 5 decembrie 2017, Palatul Elisabeta a fost atribuit Regelui pe durata vieţii. În prezent este una dintre reședințele Principesei Margareta.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Suţu
Bulevardul Ion C. Brătianu 2
Program de vizitare: Miercuri – Duminică, 10.00 – 18.00 (17.30 ultima intrare)
Prețuri: 10 lei – bilet întreg, 5 lei – bilet redus (pensionari, militari, elevi, studenți, grupuri organizate), 15 lei – filmare, fotografiere de către turiști în interiorul muzeului, 6 lei/persoană – taxă ghidaj, intrare gratuită pentru preşcolari şi persoane cu dizabilităţi

Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833 și 1835.
Interiorul palatului a fost proiectat în anul 1862 de Karl Storck, recunoscut sculptor şi artist decorator. A fost amenajată scara de acces la etaj, desfăcută monumental în două braţe, iar problema de perspectivă a fost deschisă prin montarea în peretele din faţă a unei oglinzi adusă de la Murano şi prinsă într-un frumos ancadrament. Deasupra oglinzii se află medalionul sculptat în lemn al Irinei Suţu, soţia proprietarului.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului Suţu, aici organizându-se primul bal al fiecarui an, în februarie. Grigore Suţu (1819-1893) şi soţia sa Irina, fiica marelui bancher Ştefan Hagi Moscu, s-au preocupat să păstreze ambianţa unei reşedinte aristocratice. Ei au adăugat marchiza susţinută de piloni de fier, creându-se astfel un elegant peron de intrare.
A fost reşedinţă particulară până la începutul secolului XX. Palatul Suţu a devenit noul sediu al Muzeului Municipiului Bucureşti începînd cu anul 1956. Restaurat între anii 1956 şi 1958, palatul se deschide pentru public la 23 ianuarie 1959. De atunci găzduieşte expoziţii legate de istoria oraşului Bucureşti, valorificând un patrimoniu de excepţie provenit din cercetări arheologice, donaţii şi achiziţii realizate cu fonduri asigurate an de an de Primăria Capitalei.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Auschnit
Aleea Alexandru 1-3

Casa, în stil Ludovic al XIV-lea, a fost construită după planurile arhitectului Grigore Cerchez pentru juristul Ioan (Iancu) Manu (1872-1959), căsătorit cu Elisabeta (Zetta) Cantacuzino. Casa este copia fidelă a Palatului Biron din Paris (actualul Muzeu Rodin) și construcția ei a fost finalizată în anul 1915.
După anul 1948, casa este naționalizată și devine locuința lui Petru Groza (1884-1958), prim-ministru între 1945-1952. Petru Groza rămâne în casă și după ce își încheie mandatul de prim-ministru. După decesul acestuia în casă, la 7 ianuarie 1958, aceasta devine timp de câțiva „casă de oaspeți” pentru străinii veniți la invitația partidului sau a guvernului, apoi sediu al Ambasadei Argentinei.
După anul 1989, casa a fost retrocedată moștenitorilor Auschnitt. În 2006, Steven Auschnitt o vinde pentru 7 milioane de euro lui George Becali.
Cele mai frumoase palate din București » Castelul Vlad Tepeş
Strada General Candiano Popescu 6

Castelul Vlad Țepes se află în zona Parcului Carol, în sectorul 4 al Capitalei. Clădire relativ mică, în nuanțe de alb și ruginiu, castelul a fost construit in 1906, la ordinele regelui Carol I. Acesta a dorit o copie fidelă a Cetății Poenari, dar cu rol mai degrabă decorativ. A fost folosit ca spațiu expozițional și chiar cazarmă.
Este deschis turiștilor doar de două ori pe an: de Ziua Eroilor și de Ziua Armatei Române, pe 25 octombrie. Pe tot parcursul anului, acesta poate fi admirat din exterior.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul de Justiţie

Palatul de Justiție a fost construit între anii 1890–1895 după planurile arhitecților Albert Ballu (același arhitect care a conceput Palatul de Justiție din Charleroi, Belgia) și Ion Mincu, care a condus și lucrările de construcție și a desenat și schițele decorațiunilor interioare, respectiv plafoane, pardoseli, balustrade, scări, mobilier.
Piatra de temelie a clădirii a fost pusă de regele Carol I al României personal, pe 7 octombrie 1890. Martorii evenimentului relatează că ceremonia s-a desfășurat după tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundație pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea regală, după care regele, care purta un șorț alb, cu ciucuri de aur, a depus pergamentul în fundație și a pus prima cărămidă.
Inaugurarea Palatului, care a avut loc la data de 4 octombrie 1895, a fost marcată și ea de întocmirea unui document oficial, pe pergament, prin care Majestatea Sa lăsa „corpurilor judecătorești din Capitală” acest palat „ca să le fie lor adăpost întru îndeplinirea misiunii lor și urmașilor dovadă ce au păstrat acestei înalte instituțiuni a țării”. Pergamentul a fost întocmit în 3 exemplare, primul fiind zidit în Palat, cel de-al doilea fiind depus la Arhivele Statului, iar cel de-al treilea fiind păstrat de Ministerul Justiției.
Citește și » Vacanțe în Grecia vara 2021 » În ce condiții vom putea merge, unde se poartă mască și ce prețuri sunt