Drumul Taberei, Berceni sau Colentina. Sunt cartiere din București de mărimea unor municipii reședință de județ din România. V-ați întrebat vreodată de unde vine numele cartierelor din București?
Istoricul Adrian Majuru, directorul general al Muzeului Municipiului Bucuresti, spune că numele cartierelor din București vin, de obicei, de la denumirea satelor care au fost alipite Capitalei, precum și a parohiilor în jurul căror se strângea viața comunității.
Iată o listă interesantă cu numele cartierelor din București și originea lor:
- Baltă Albă ar fi fost o groapă cu var de pe vremea domnitorului Ioan Caragea (1812-1818), cel care a fost nevoit să înfrunte în Țara Românească celebra „ciumă a lui Caragea”, care a făcut foarte multe victime. Oamenii morți erau aruncați în această groapă cu var care, când ploua, se făcea baltă;
- Berceniul are o poveste mai complicată. Conform adevarul.ro, zona a primit denumirea Berceni după trecerea grofului Miklós Bercsényi. Se zice că o ceată de husari, condusă de acest grof, s-au oprit undeva la sud de Bucureşti, în drumul lor spre turci. Nu se ştie însă dacă au luat o pauză sau dacă au rămas aici de tot, însă cert este că de atunci acea zonă a fost denumită Berceni;
- Cotroceni, acolo unde se află Palatul Prezidențial, ar veni de la verbul „a cotroci”, care înseamnă „a scotoci”. Numele ar putea fi legat de Codrii Vlăsiei, care acopereau în trecut dealul Cotrocenilor și în care s-ar fi ascuns haiducii și tâlharii până prin 1660, când dealul Cotroceni devine proprietatea lui Șerban Cantacuzino;
- Colentina – spune că această denumire vine de la „colea-n-tină”, cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina”, notează historia.ro, în timp ce Crângași ar venit de la banalul apelativ adresat unor locuitori ce stăteau într-un crâng;
- Dristor ar veni de la breasla meșterilor piuari, care ar fi utilizat «darsta», piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei, deși istoricul Majuru consideră că e o exagerare;
- Ghencea vine de la ctitoria unui comandant de arnăuți, Ghenci-aga. Acesta a ridicat o biserică, iar numele său a rămas în forma românizată;
- Giulești vine de la numele de familie al boierilor care aveau un domeniu foarte întins în zonă. Boierii aveau pe proprietățile lor tot felul de meșteșugari. De la comerț vine numele Lipscani, acei negustori din „Lipsca”, adică Leipzig (Germania), care veneau în capitală ca să își vândă produsele;
- Militari a fost o comună alipită, care nu ar fi avut legătură neapărat cu militarii plasați în acea zonă. Mai interesantă este zona Panduri, acolo unde pe unde ar fi intrat trupele lui Tudor Vladimirescu în Capitală, în urmă cu două secole;
- Titan este o denumire industrială, aici activând în primii ani din interbelic o fabrică cu același nume, în timp ce Vitan vine de la o câmpie pe care o parte din vitele orășenilor ar fi fost trimise la păscut.
Bucureștiul este traversat și de câteva artere interesante. Nu doar numele cartierelor din București au o poveste interesantă, ci și denumirile străzilor.
Astfel, Calea Griviţei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor sunt printre cele mai circulate străzi din Capitală. Fiecare a fost denumită după Războiul de Independență din 1877, numele fiind relativ noi.
Cazul special al cartierului Ferentari. De unde îi vine numele?
Există două scenarii. Cel mai spectaculos spune că Ferentariul își trage numele de la denumirea latină „Ferentarius”, ce desemna un soldat din armata ușoară a lui Mihai Viteazul. Acești soldați ar fi folosit zona în care se află astăzi cartierul pentru a se antrena, de unde ar fi rămas numele.
Dar această ipoteză este contrazisă de istoricul Adrian Majuru, care a comentat pentru wall-street.ro:
„N-are legatură cu denumirea latină. Este o exagerare din punctul meu de vedere. Mai degrabă are legatura cu un corp militar unguresc, care, în timpul Războiului curuților, când Transilvania a fost regiune autonomă și s-a opus ocupării austriece de după 1683, asediul Vienei. Erau, evident, ardeleni, erau reformați, nu erau catolici precum austriecii, aveau un conte Bercsenyi care îi conducea.
Evident că ei fiind învinsi prin 1710, o bună parte din aceste trupe s-au refugiat în Valahia, care era de partea lor alături de Imperiul Otoman. Au rămas aici o perioadă, până când si-au negociat libertatea de a reveni in Ungaria, la un anumit moment dat, după ce a fost încheiat un tratat de pace între Imperiul Otoman și Imperiul Austriac (1718). Drumul folosit de ei, inclusiv tabăra, este Drumul Ferentarilor și Cartierul Berceni să nu uităm”
Adrian Majuru
Citește și alte știri despre istoria Bucureștiului:
Calea Victoriei și primul semafor din București: strania combinație de om-mecanism
