Tururi ghidate dedicate regelui Ferdinand şi reginei Maria şi a modului în care destinul celor doi monarhi se împleteşte cu cel al Palatului Cotroceni vor fi organizate sâmbătă, 26 martie, între orele 9.00 – 17.00, la Muzeul Cotroceni. Tinerii cu vârsta până în 16 ani beneficiază de acces gratuit.
Pe întreg parcursul anului 2022, Muzeul Cotroceni va desfăşura evenimente destinate marcării a 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia. O atenţie specială va fi acordată transmiterii informaţiei istorice copiilor, într-o manieră accesibilă şi atractivă pentru aceştia.
Cum se face accesul în Muzeul Cotroceni
Tururile ghidate cu tematică inspirată de Sărbătoarea Încoronării sunt primele din această serie de manifestări adresate cu precădere publicului tânăr.
În luna aprilie, va fi lansată a nouă ediţie a concursului de arte vizuale „Cotroceni Creativ Junior”, competiţie la care se pot înscrie, anul acesta, tinerii din ciclul gimnazial şi liceal. Totodată, cei mici vor avea ocazia să participe, în lunile iulie – august, la Cotroceni Summer School, un proiect de educaţie non-formală.
Vizitarea se face pe bază de programare, la adresa de e-mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la numerele 021.317.31.07 / 0725.518.381, cu cel puţin 24 de ore înainte.
Despre Muzeul Cotroceni
Palatul Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, se află într-un loc istoric cu o tradiţie de vieţuire de peste patru sute de ani. Între 1679 – 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.

În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.
Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaşte câteva momente de referinţă: primul este legat de numele ctitorului Şerban Cantacuzino (1678-1688). Al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Ştirbei (1849 – 1853, 1854 – 1856) care, în 1852, îl reface şi modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reşedinţa sa de vară.
Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbei a tăiat un drum nou, care a secţionat marele domeniu al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.
CITEȘTE ȘI » Netflix testează o funcţie care permite partajarea conturilor în afara membrilor unei locuinţe