Nicușor Dan – Promisiuni electorale în campania din 2020

Programul electoral al lui Nicusor Dan

Nicusor Dan, primar Bucuresti, a publicat pe site-ul personal programul său de campanie.

Programul electoral al lui Nicusor Dan, practic planul său de acțiune pentru cei 4 ani de mandat, a fost detaliat pe site-ul de campanie.

Programul electoral al lui Nicusor Dan

Nicușor Dan atinge, pe rând, la următoarele capitole:

  • Mobilitate
  • Poluare
  • Încălzire centralizată
  • Prevenirea efectelor cutremurelor
  • Reforma administrației
  • Dezvoltare economică
  • București pe harta lumii
  • Serviciile de bază pentru cetățeni
  • Infrastructură pentru educație
  • Infrastructură pentru sănătate
  • Servicii sociale
  • Un București în care să-ți dorești să trăiești
  • Cultură, societate și urbanism
  • Bucureștiul, oraș bun cu copiii
  • București, un oraș al îmbătrânirii demne

Iată ce cuprinde programul electoral al lui Nicușor Dan, conform celor scrise pe site-ul său de campanie:

Îmi doresc un oraș prosper, verde, curat și luminos, în care toți copiii Bucureștiului să crească sănătos și echilibrat. În care noi să ne putem petrece cu bucurie timpul liber, lângă un lac curat, la un festival de teatru în aer liber. În care drumul până la birou să nu mai fie un stres.

Un oraș în care pensionarii să aibă o viață demnă și liniștită. O capitală, reper cultural, academic și de business în sud-estul Europei. Un oraș vibrant, în care turiștii să vină și să fie încântați de zilele petrecute și de oamenii pe care îi cunosc. Un oraș care să se dezvolte social, antreprenorial, creativ, educativ și în care noi să căpătăm încredere unii în alții. Să ne zâmbim și să ne considerăm norocoși că trăim în capitala țării.

Ca să ajungem aici trebuie să acționăm pe mai multe paliere.

MOBILITATEA

Un București al mobilității durabile înseamnă un transport public eficient, rapid și previzibil, o infrastructură de ciclism coerentă, continuă și sigură, coridoare și chiar artere pietonale atractive, dotate cu mobilier urban și vegetație corespunzătoare. Mașina are rolul ei bine definit într-o gospodărie: cumpărăturile mari și deplasările în familie. Dar într-un București sustenabil și smart, autovehiculele individuale nu își au locul în naveta urbană zilnică, înspre și dinspre serviciu, studii, activități recreaționale. Mijloacele publice de transport și cele alternative: biciclete, trotinete electrice trebuie să devină opțiunea numărul unu pentru bucureșteni.

Orașul aparține oamenilor, nu mașinilor și trebuie planificat și gestionat în consecință.

Văzut de la distanță, Bucureștiul pare un oraș al mașinilor. Spațiul carosabil este omniprezent, suprafețe publice și piețe mari au devenit parcări. Pasajele rutiere existente sau în curs de realizare domină linia orizontului.

Traficul Capitalei este disfuncțional atât pentru mașini, cât și pentru pietoni, transportul public și alternativ, fiind responsabil pentru congestie, întârzieri, poluare și implicit, reducerea calității vieții. Actualele intersecții planificate ineficient au drept consecințe un spațiu carosabil nevalorificat și congestie sistematică.

Soluțiile de gestionare a traficului aplicate în prezent nu sunt nici adaptabile, nici performante și nu conduc, cum ar trebui, la mărirea capacității stradale. Cu un volum de mașini aflat la limita capacității rețelei stradale existente, optimizarea intersecțiilor e primordială pentru creșterea performanțelor acesteia. Volumul de trafic trebuie gestionat în timp real și în mod adaptabil, alocând timpul de verde unde este cu adevărat util și necesar și prioritizând transportul public. Concomitent, gestionarea parcărilor trebuie să aibă un rol decisiv pentru impunerea bunei disciplinei de parcare și de plată.

Un oraș avansat nu este unul în care cei cu mai puțini bani în portofel își permit să se deplaseze cu mașina, ci, mai degrabă, unul în care cei cu o excelentă stare materială optează pentru transportul public.

Transportul public reorganizat va spori conectivitatea, facilitând legături directe între cartierele importante și punctele de interes ale bucureștenilor. Actualele rute de transport public, cu mici excepții, provin din perioada comunistă, când dinamica orașului și caracteristicile mobilității erau altele. Stațiile sunt disfuncționale, neatractive, deseori amplasate greșit, iar tramvaiele și autobuzele nu împart aceleași stații, deși ar trebui. Din stații și mijloacele de transport în comun lipsesc hărți, iar curățenia lasă de dorit.

Benzile dedicate și culoarele de tramvai au că efect sporirea vitezei și previzibilitatea sistemului de transport. Atenția operatorului de transport public trebuie să se îndrepte către realii indicatori de calitate ai transportului public, țintind spre un serviciu punctual, curat, cu o bună interfață de comunicare cu publicul călător. Achitarea călătoriilor trebuie integrată într-un sistem unic de plată, care să acopere atât transportul de suprafață, urban sau regional, cât și pe cel subteran sau feroviar.

Dacă planifici orașul pentru mașini, vor fi mașini. Dacă planifici pentru locuri publice, vom avea un oraș pentru oameni.

În pofida unor zone cu trotuare generoase, viață de pieton în București prezintă pericol. Pentru copii, mame cu cărucioare și persoanele în vărstă, trotuarele din București sunt o cursă cu obstacole imposibil sau greu de trecut. Trotuarele sunt neaccesibile, iar, de cele mai multe ori, sunt invadate de mașini parcate. Trecerile de pietoni nu sunt accesibile și bine illuminate, iar mobilierul urban este insuficient.

Sporirea calității spațiilor pietonale înseamnă acces simplu la ele și dotarea lor cu mobilier urban. Un trotuar sigur și plăcut va transforma mersul pe jos într-o opțiune atractivă pentru cei mai mulți bucureșteni. Accesibilitatea nu vizează doar persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă, ci și mamele cu cărucior, călătorii cu trolere sau utilizatorii de trotinete.

Nimic nu se compară cu plăcerea simplă de a merge pe bicicletă

J.F. Kennedy

Ciclismul în București ar putea fi atractiv, sigur și plăcut. Clima și relieful Capitalei favorizează deplasarea frecventă cu bicicletă, iar aplicarea măsurilor din “Planul de mobilitate urbană, durabilă”, document normativ, prevede realizarea a 12 piste strategice pentru biciclete. Alături de acestea, încurajarea deplasării cu bicicleta presupune și realizarea unei infrastructuri pentru parcat biciclete, rasteluri și parcări colective pentru biciclete, în zonele rezidențiale dense.

Proiectarea benzilor de ciclism nu e un mister. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a elaborat un act normativ în acest sens, care oferă liniile directoare și principiile din spatele tuturor pistelor de cicilism care trebuie realizate. Sistemele de închiriat biciclete, trotinete trebuie să fie amplasate mai ales în proximitatea stațiilor de transport public și a pistelor dedicate, facilitând bucureștenilor o deplasare cu mijloace diverse.

București fluent și nepoluat, noi obiceiuri

Un trafic fluent în Capitală și, implicit, un control și o diminuare a poluării presupun și schimbarea obiceiurilor noastre privind deplasarea. Măsurile privitoare la încurajarea transportului alternativ deplasării cu mașina proprie trebuie luate simultan cu cele restrictive. Modelele de mobilitate danez și austriac sunt bune exemple pentru noi. Măsurile restrictive pentru mașini înseamnă: pietonalizările de străzi, aplicarea unei politici ferme de parcare și alocarea de spațiu carosabil doar pentru transportul în comun și biciclete.

Cutumele transportului moștenit din anii ’70 se pot schimbă la nivel de comunitate numai odată cu planificarea sistematică a spațiului urban, în favoarea soluțiilor de mobilitate durabilă. Trebuie să facem o prioritate din transportul în comun, ciclism și mersul pe jos.

Nu toată poluarea atmosferică, fonică și disconfortul urban se datorează transportului. Într-o bună măsură însă, calitatea vieții din oraș se poate îmbunătăți prin gestionarea corectă a mobilității. Investind, în primul rănd, în optimizarea mijloacelor de transport alternative mașinii proprii, putem fi siguri că cei mai mulți dintre noi vor renunța să o mai folosească zi de zi.

POLUAREA

Nu avem în momentul de față nici măcar dimensiunea reală a dezastrului. Măsurarea poluării atmosferice este realizată defectuos de Agenția pentru Protecția Mediului. Ar fi o nimica toată pentru primărie să își facă propriile măsurători, pe mai multe substanțe poluante decât cele pe care agenția la monitorizează azi.

Cel mai important factor de poluare este traficul și toate măsurile prezentate în secțiunea de mobilitate ajută la reducerea acestuia.

Al doilea factor de poluare cu praf sunt șantierele de construcții, unde poliția locală nu își face datoria de verificare a respectării organizării de șantier.

Al treilea factor de poluare îl reprezintă dimensiunile reduse de spațiu verde, mult sub media UE. Spațiile verzi actuale sunt în pericol, pentru că mare parte dintre ele nu figurează ca atare în Planul Urbanistic General. Pot fi retrocedate și construite. Este obligatoriu că ele să fie inventariate și incluse în PUG. Trebuie organizate noi spații verzi, pe terenuri pe care primăria le deține. Trebuie verificată respectarea obligațiilor pe care privații și le-au asumat când au primit autorizațiile de construire, de exemplu un copac la patru locuri de parcare în parcările mallurilor.

O altă sursă de poluare o constituie gropile de gunoi. Trebuie să reducem cantitatea de gunoi prin colectarea selectivă și să introducem metodele moderne de eliminare a gunoiului. Și, nu în ultimul rând, o sursă de poluare este și salubrizarea defectuoasă. Lipsa sancțiunilor și lipsa unei evidențe a persoanelor care au contract de salubritate duc la apariția a numeroase locuri spontane de depozitare a gunoaielor

ÎNCĂLZIREA CENTRALIZATĂ

De departe, problema cea mai grea a Bucureștiului. Regia este în faliment. O datorie istorică de aproape un miliard de euro, cât bugetul anual al primăriei, și o datorie curentă de 200 milioane de euro.

Avem o rețea de transport a agentului termic depășită, care a produs sute de avarii iarna trecută. Pe partea financiară, datoria istorică trebuie redusă la datoria fără penalități și eșalonată. Asta se poate face în urma unei negocieri, în care municipalitatea să aibă o poziție bună, și nu una de disperare, cu riscul sistării căldurii.

Din punct de vedere juridic, odată datoria asumată, regia poate să iasă din faliment și poate să acceseze bani europeni. Pe partea operațională, folosind banii europeni, trebuie înlocuită rețeaua, începând cu zonele pe care specialiștii au identificat avariile. Pe termen mediu, într-un calcul de optimizare, trebuie stabilită care e proporția între activele preluate de la ELCEN și activele pe care primăria să le construiască, fie de capacitate mare, fie mici, de cartier.

PREVENIREA EFECTELOR CUTREMURELOR

Primăria își permite să finanțeze expertizarea tuturor clădirilor cu potențial risc seismic (în general, clădiri înalte construite înainte de 1940) și să stabilească lista definitivă a clădirilor cu risc seismic.

Primăria Capitalei își permite să finanțeze proiectele de intervenție pentru clădirile din primele două clase de risc seismic (cele cu risc de prăbușire totală sau parțială). Pentru asta, primăria trebuie să aplice cu strictețe legea și să solicite prin instanță accesul în clădiri acolo unde proprietarii nu sunt de acord. Întreaga operațiune poate fi finalizată în 3 ani.

În ceea ce privește executarea lucrărilor de consolidare, primăria trebuie să câștige încrederea cetățenilor pe care îi deservește, asigurând transparența totală a operațiunilor efectuate de firmele cu care operează și realizarea lucrărilor în termenele stabilite. În momentul în care multe dintre proiectele de reabilitare vor fi realizate, pentru consolidarea propriu-zisă primăria trebuie să colaboreze cu guvernul pentru un împrumut care să permită efectuarea lucrărilor, bani care vor fi rambursați, în timp, de proprietari, conform legii.

REFORMA ADMINISTRAȚIEI

Principala problemă a funcționării primăriei este dezechilibrul financiar. Intrarea în incapacitate de plată este un scenariu probabil dacă primăria continuă filozofia financiară actuală. Este obligatorie dimensionarea financiară și funcțională a primăriei și a instituțiilor subordonate în baza unui audit profesionist: câți oameni și câți bani trebuie să aloce primăria pentru diferitele servicii pe care le prestează.

O a doua problemă a administrării Bucureștiului este lipsa datelor și a formatelor în care datele sunt deținute. Nu poți administra patrimoniul public al municipalității (clădiri, terenuri, bunuri) când tu nu ai o evidență a lor pe categorii, pe o hartă. Nu poți lua decizii urbanistice (amplasarea unei noi școli, stimularea locuirii sau stimularea activității economice, gestiunea sistemului de abonamente pentru parcările de reședință), când nu există o informație structurată pe mai multe niveluri care să cuprindă și evidența populației, și locuirea, și reglementările urbanistice. Nu poți face o planificare a lucrărilor de investiții dacă nu ai harta rețelelor de utilități.

Organizarea administrativă a Bucureștiului și a zonei sale metropolitane este deficitară. Raportul dintre veniturile primăriei generale și veniturile primăriilor de sector este disproporționat, ținând cont de faptul că primăria generală administrează sistemul de încălzire, sistemul de transport, rețeaua culturală, infrastructura. Decuparea sectoarelor este neomogenă în raport cu nevoile pe care locuitorii cartierelor le au de la administrația locală.

Dezvoltarea urbană a localităților învecinate se face fără a avea în vedere coerența urbană (care cuprinde traficul, serviciile, inclusiv cele școlare, utilitățile) a Bucureștiului împreună cu zona sa metropolitană.

Este obligatorie înființarea unei singure administrații pentru București și zona sa metropolitană, care să aibă subordonate administrații pentru cartiere, respectiv, actualele localități din jurul Bucureștiului. Decizia este una care ține de legislativ. Primăria Capitalei trebuie să pregătească preluarea ansamblului de servicii de către nouă formă de administrație, astfel încât să nu existe sincope în furnizarea serviciilor către cetățeni

DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Antreprenoriatul este motorul dezvoltării orașului nostru. Pentru economia locală, primăria poate să facă câteva lucruri de bază.

Să se implice în așa fel încât să nu fie o piedică pentru antreprenori. Să facă foarte clare procedurile de emitere a avizelor instituțiilor din subordine, care să fie emise în termenele legale. Să fie avocatul businessului local în interacțiunea cu autoritățile centrale. Să devină un factor de dezvoltare prin predictibilitatea și corectitudinea achizițiilor publice de sute de milioane de euro pe care le face anual. Să funcționeze ca interfață între economia locală și universități și licee, pentru ca acestea din urmă să pregătească oamenii pe care economia locală îi caută pentru a-i angaja.

Primăria trebuie să fie un partener de bază pentru crearea și susținerea unui ecosistem – programe de finanțare, incubatoare și acceleratoare, centre de business, spații pentru evenimente – propice start-up-urilor din tehnologie, industrii creative și cercetare. Primăria trebuie să stimuleze domenii de cercetare aplicată prin crearea, în cadrul universităților existente, a unor centre de cercetare la care să-i invite pe cei mai relevanți experți în domeniu la nivel global.

BUCUREȘTI PE HARTA LUMII

Cel mai de preț lucru pe care îl are Capitala este talentul locuitorilor săi. Am convingerea că acest talent poate avea un impact major cel puțin în regiune, dacă este ajutat.

Capitala trebuie să devină un hub regional de business și un pol global al IT-ului și al industriilor creative. Trebuie să construim o infrastructură de centre expoziționale și de conferințe, cele existente fiind insuficiente și uzate moral. Primăria trebuie să încurajeze crearea de noi platforme de dezvoltare în zonele de est, sud și vest, care au potențial de conectare prin realizarea inelului median. Proiectul „Dâmbovița, axă creativă a orașului” propune realizarea unui uriaș spațiu creativ de-a lungul Dâmboviței, între Lacul Morii și Biblioteca Națională, punând împreună instituțiile universitare foarte dense, businessul centrat pe IT și industrii creative, utilizând în acest scop marile spații libere de la CET Grozăvești, Casa Radio și Esplanada.

Bucureștiul trebuie să devină centrul cultural și academic al sud-estului Europei. Primăria trebuie să finanțeze mari evenimente culturale cu participare internațională, în domenii culturale strategice, alese de specialiști. Primăria, în cooperare cu parteneri europeni, trebuie să se concentreze pe dezvoltarea de centre de excelență universitară, acolo unde școală românească are nuclee de cercetare valide internațional.

SERVICIILE DE BAZĂ PENTRU CETĂȚENI

Interacțiunea autorității cu cetățeanul trebuie revoluționată. Proceduri clare, uniforme pentru sectoarele Bucureștiului, pentru obținerea oricărui tip de act din partea autorității.

Standardizarea la nivelul Bucureștiului a conținutului actelor emise de autoritățile locale. Standardizarea procedurii interne de emitere, astfel încât marja de apreciere a funcționarului să fie redusă. O singură interacțiune a cetățeanului cu autoritatea, chiar dacă pentru actul său este nevoie de avizele prealabile ale altor autorități. Același lucru pentru taxe, impozite și amenzi: posibilitatea clară de a plăti online, interconectarea punctelor de plată, gestionate de primăriile de sector.

INFRASTRUCTURĂ PENTRU EDUCAȚIE

Este obligatorie construirea de creșe și grădinițe, respectiv acordarea de ajutoare pentru copiii care optează pentru creșele și grădinițele private, astfel încât fiecare copil să aibă asigurat un loc în creșă sau grădiniță.

Este obligatorie construirea de școli, astfel încât toți copiii să poată învață în program de dimineață. Este obligatorie organizarea de after-schooluri, astfel încât părinții fără alte ajutoare să își poată lăsa copiii în siguranță și la un preț rezonabil, pe perioada serviciului.

Activitatea de formare vocațională trebuie încurajată de primărie. Toate activitățile, atât cele publice, cât și cele private, trebuie integrate într-un program unitar disponibil tuturor copiilor.

INFRASTRUCTURĂ PENTRU SĂNĂTATE

Administrația Spitalelor trebuie să asigure un management profesionist celor 19 spitale din subordine.

Împărțirea istorică a secțiilor spitalelor trebuie înlocuită cu o împărțire pe principii de eficiență, care să consolideze specialitatea principală a spitalului și secțiile necesare acesteia.

Prin medicina de familie și centrele de permanență trebuie restrâns accesul la spitale doar la minimul necesar. Prin eficientizarea procedurilor interne poate fi redus numărul mediu al zilelor de spitalizare. Spitalele din București își vor permite astfel să achiziționeze aparatură care să le facă competitive.

SERVICII SOCIALE

Există o mare discrepanță între bugetele alocate serviciilor sociale și cât din acestea ajung la persoanele care chiar au nevoie de ele. O problemă importantă este cea locuințelor sociale.

Este necesară o verificare a ocupării actuale a locuințelor sociale: în ce măsură beneficiarii respectă criteriile actuale de repartizare. Este necesară construirea sau achiziționarea de locuințe sociale.

Adăposturile pentru persoane vulnerabile nu sunt dimensionate conform nevoilor. Bucureștiul neglijează problema violenței domestice. Sunt necesare centre de primiri urgențe, de recuperare și de consiliere, care să facă față fenomenului pe care îl ignorăm.

Probabil, miza cea mai importantă o constituie copiii din zonele defavorizate. Serviciile de suport școlar oferite de ONG-uri trebuie susținute și extinse, pentru a le da acestor copii șanse de dezvoltare personală, similare celorlalți copii.

UN BUCUREȘTI ÎN CARE SĂ-ȚI DOREȘTI SĂ TRĂIEȘTI

Mare parte din cartierele Bucureștiului sunt moarte din punct de vedere social. Ca să vezi o piesă de teatru trebuie să mergi în centru, ca să vezi un film trebuie să mergi la mall, ca să te întâlnești cu prietenii trebuie să mergi în bar.

Inițiativele unor ONG-uri de a implica comunitățile și de a revitaliza cartierele sunt foarte bune. Din păcate, ele nu sunt susținute de municipalitate, nu au resursele necesare și rămân izolate. Municipalitatea poate contribui la revitalizarea cartierelor prin asigurarea unei rețele de spații Sediile administrative, sediile bibliotecii metropolitane, fostele săli de cinema, fostele case de cultură, școlile – toate sunt locuri care pot să primească (timp complet sau parțial) funcțiunea de centre de cartier. Municipalitatea trebuie să asigure funcționarea acestor centre de cartier, în care evenimentele culturale subvenționate de municipalitate să aibă loc: să fie jucate piesele de teatru ale teatrelor municipalității, să se proiecteze filme, să fie organizate expoziții, conferințe, întâlniri cu personalități.

Centrele de cartier au de asemenea rolul de a aduce comunitatea împreună pentru a dezbate proiecte necesare comunității. Această activitate trebuie corelată cu lansarea de către municipalitate a unui buget participativ eficient

CULTURĂ, SOCIETATE ȘI URBANISM

Activitatea culturală beneficiază de o finanțare consistentă din partea Primăriei Capitalei, însă Bucureștiul nu este capitala culturală pe care o merităm. Susțin întru totul strategia culturală elaborată în 2016 cu care Bucureștiul a candidat pentru a deveni Capitală europeană a culturii în 2021.

Din păcate, strategia a fost abandonată de municipalitate. Este nevoie de o rețea de spații care să poată găzdui evenimente culturale, începând cu o nouă sală multifuncțională și o nouă sală de concerte și continuând cu rețeaua de centre culturale la care m-am referit în secțiunea București, un oraș în care să vrei să trăiești.

Nu a existat o preocupare pentru un spațiu public de calitate. Este obligatoriu să deschidem mari concursuri internaționale de arhitectură și artă pentru noile construcții publice și pentru monumentele de for public.

În ciuda alocării financiare substanțiale, activitatea culturală nu este dinamică, vie. Propun ca un procent însemnat al alocărilor culturale să fie gestionat de un consiliu cultural format din personalități incontestabile, care să atribuie fonduri în toate domeniile culturale pe bază de concurs de proiect. Activitatea culturală bucureșteană trebuie conectată mai bine cu manifestările culturii europene contemporane, prin stimularea mobilității culturale în ambele direcții.

BUCUREȘTIUL, ORAȘ BUN CU COPIII

Un oraș prietenos cu copiii este un oraș bun pentru noi toți. Împlinirea acestui plan influențează decizii în diverse sectoare de activitate infrastructura de educațieinfrastructura sanitară, calitatea aerului.

Este primordial să obținem pentru copii accesibilitate și siguranță în deplasare, care înseamnă și accesul în măsură suficientă pe trotuar și un transport public eficace, precum și semnalizarea inteligentă a trecerilor de pietoni.

Copiii trebuie să perceapă orașul ca pe spațiul lor, care le aparține și pentru care sunt responsabili. Calitatea spațiului urban trebuie mult îmbunătățită, începând cu înlăturarea obstacolelor pe care copiii sau mamele cu cărucioare le întâlnesc pe spațiul public, continuând cu calitatea spațiilor verzi, calitatea mobilierului urban, calitatea toaletelor publice. Esențială este calitatea locurilor de joacă. Acestea trebuie să iasă din repetitivitatea cu care le întâlnim și să devină locuri în care copiii explorează, acumulează experiențe, interacționează. Nu în ultimul rând, trebuie să stimulăm implicarea copiilor în deciziile privind comunitatea. Sunt ONG-uri care o fac izolat, această activitate trebuie stimulată și extinsă.

Descarcă aici proiectul de cercetare care stă în spatele acestui plan!

BUCUREȘTI, UN ORAȘ AL ÎMBĂTRÂNIRII DEMNE

Capitala trebuie să fie un oraș accesibil pentru pietoni, pentru bicicliști, pentru persoanele cu dizabilități și nu în ultimul rând pentru seniorii noștri. Infrastructura de sănătate trebuie să răspundă așteptărilor și nevoilor lor.

Dincolo de chestiunile deja enunțate vizând infrastructura de sănătate, este nevoie de instituirea unui sistem de asistență medicală la domiciliu pentru persoanele care au nevoie sporadică de îngrijire. Este nevoie de asemenea de instituirea unui sistem de ajutor la domiciliu pentru persoanele care au nevoie sporadică de ajutor în casă. Primăria trebuie să stimuleze îmbătrânirea activă. Centrele de cartier la care ne-am referit trebuie să cuprindă cluburi ale seniorilor, în care aceștia să interacționeze, să organizeze diverse activități. Trebuie stimulat antreprenoriatul social pentru pensionari și organizate cursuri în IT, telecomunicații, instrumente financiare pentru vârstnici, astfel încât aceștia să participe cu adevărat la viața comunității.

Alegeri Bucuresti 2020: locuitorii capitalei voteaza pe 27 septembrie 2020

Alegeri locale București 2020. Lista celor 103 candidați la Primăria Generală și la Primăriile de sector