Stadionul Republicii, una dintre cele mai impozante construcții de sport din București, a fost inaugurat în 1926, fiind construit pe locul pe care avea să se ridice peste mai mulți ani Casa Poporului.
Una dintre arenele cu multă istorie în București, Stadionul Republicii a fost demolat în anii ’80, atunci când a fost nevoie de spațiu pentru Casa Poporului, iar în prezent servește pe post de parcare subterană pentru Camera Deputaților. Prin porțile dinspre strada Izvor, se mai poate vedea un zid cărămiziu, care a aparținut unei tribune din vechea arene.
Stadionul Republicii și primul meci al naționalei, de Ziua Regelui
Pe 9 mai 1926, cu o zi înainte de Ziua Națională, stadionul Republicii a fost inaugurat cu un meci de rugby, în care naționala României a fost învinsă de o selecționată a Armatei Franceze, scor 3-35.
Stadionul Republicii a fost considerat primul stadion modern din România, cu un sistem de drenaj și cu a doua instalație de nocturnă din România, după stadionul Romcomit din București, conform adevarul.ro. Arena a purtat mai multe nume, ca stadionul ONEF sau ANEF (după Agenţia Naţională de Educaţie Fizică), până a fost denumit definitiv de comuniști drept Stadionul Republicii.
A avut inițial în jur de 28.000 de locuri, dar după reconstrucția comuniștilor, putea găzdui și 40.000 de spectatori.
Pe 10 mai 1927, de Ziua Regelui și a Independenței, naționala de fotbal a României a disputat primul ei meci pe stadionul Republicii, o înfrângere cu 0-3 în fața Yugoslaviei.
În anii celui de-al doilea Război Mondial, stadionul a fost avariat de bombardamentele asupra Bucureștiului, iar comuniștii au fost nevoiți să-l reconstruiască. Apariția Stadionului „23 august”, cunoscut drept „Lia Manoliu” după Revoluția din 1989, a făcut ca importanța stadionului Republicii să scadă.
De-a lungul timpului, pe stadionul Republicii s-au jucat 42 de meciuri ale echipei naționale de fotbal, 22 de finale ale Cupei României, precum și numeroase partide din Cupă și campionat. Până la construirea stadionului Ghencea, în 1974, Steaua a jucat meciurile de acasă pe Republicii. Ocazional, și Rapidul juca pe această arenă.
9 recorduri mondiale ale Iolandei Balaș
Având pistă de tartan, pentru evenimentele din atletismul mondial, stadionul a fost martor al unor recorduri impresionante și în această disciplină. Iolanda Balas a doborat pe acest stadion 9 din cele 14 recorduri mondiale la săritura în inaltime.
„Tot aici, românii au putut să-i vadă pentru prima dată pe cei de la Harlem Globetrotters sau pe Bob Gutowski, care a doborat recordul mondial la saritura cu prajina in 1957. În 1962, naționala de handbal feminin a României devenea campioană mondială după ce o învingea în finală pe Danemarca”, notează bancaderezerva.
Pe 13 octombrie 1984, se dă ordinul ca arena să dispară, odată cu construirea Casei Poporului.
Calea Victoriei și primul semafor din București: strania combinație de om-mecanism
Legătura din Ferentari, Mihai Viteazul și latina veche. De unde vin numele cartierelor din București
