Ziua Copilului a început în a doua duminică a lunii iunie, în 1857, datorită reverendului Dr. Charles Leonard, pastor al Bisericii Universaliste a Răscumpărătorului din Chelsea, Massachusetts: Leonard a organizat un serviciu special dedicat și pentru copii.
Leonard a numit această zi Ziua trandafirului, deși a fost mai târziu numită Duminică de flori și apoi Ziua Copilului. Ziua Copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului.
După această conferință, multe guverne au introdus Ziua Copilului. În Turcia Ziua Copilului a fost sărbătorită pentru prima dată în data de 23 aprilie 1920.
Ziua Copilului este în multe țări o sărbătoare pentru copii care se sărbătorește la date diferite. În foarte multe țări, este sărbătorită la 20 noiembrie, ziua în care s-a adoptat Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului.
În fosta URSS și în țările care i-au fost state satelit, data este 1 iunie, prima zi de vară în Emisfera Nordică. O parte din restul țărilor adoptă alte date. În România este sărbătorită în data de 1 iunie.

Ziua Copilului în câteva date interesante
- La 1 ianuarie 2021, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani care aveau domiciliul în România a fost de 3895,0 mii, în scădere cu 37,9 mii comparativ cu anul anterior;
- Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost la 1 ianuarie 2021 de 17,6%, în scădere faţă de anii anteriori;
- Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1057 băieţi la 1000 fete;
- În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178,6 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent.
- În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 34,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani);
- Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1000 locuitori), Nord-Vest (8,8‰) și Centru (8,7‰), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1000 locuitori) și Sud-Vest Oltenia (7,0 ‰);
- La începutul anului şcolar 2020/2021, populaţia şcolară era de 3494,6mii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6970 unităţi şi 235,6 mii cadre didactice;
- Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522,6 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1589,4 mii, iar al celor din învăţământul liceal de 620,6 mii;
- Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9%;
- Din numărul total de elevi înscrişi, 2215,8 mii erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă.
CITEȘTE ȘI » Locuri unde să ieși cu copiii în București