Povestea uneia dintre cele mai speciale biserici din București: închisă de comuniști, cu daune la cutremur, dar restaurată de artiști

Biserica italiană din București: povestea uneia biserici speciale
Biserica italiană din București: povestea uneia biserici speciale

Biserica italiană din București (B-dul Nicolae Bălcescu nr. 28) a fost ridicată între 1915 și 1916, după planuri alcătuite de arhitecții Mario Stoppa și Giuseppe Tiraboschi.

La acel moment, fusese anunțată sosirea unui preot italian în București, iar comunitatea din Capitală a decis să construiască o biserică italiană proprie, ajutată de ambasadorul Italian Carlo Fasciotti.

Imită stilul vechi lombard, din Nordul Italiei, cu detalii romanice, gotice și Art Deco. Are o cupolă centrală, un turn cu trei clopote, trei nave în formă de bazilică, picturi, vitralii și mozaicuri, iar exteriorul e din cărămidă.

Biserica italiană a fost consacrată de Arhiepiscopul Raymund Netzhammer, pe 2 iulie 1916, și l-a avut ca prim paroh pe preotul Antonio Mantica.

Pe turnul clopotniței veghează un ceas fără limbi, decorat cu elemente astronomice. În centrul lui se află soarele și este singului orologiu din București pe care se găsesc de jur împrejur deopotrivă cifrele romane de la unu la doisprezece, precum și orele după-amiezii inscripționate cu numere arabe.

233740413 10226179388010345 1753135663088697442 n
FOTO: instagram.com/raidenbucharest

Biserica italiană a fost închisă de comuniști

La cutremurele din 1940 și 1977, biserica a suferit mari daune. Timp de doi ani, s-a intervenit cu reparații și consolidări, dar și cu restaurări interioare realizate de către artiști de seamă ca Marra, Vulcănescu și Apostu. Astfel, masa de altar este făcută dintr-un trunchi de lemn. Pe fundalul corului este un mozaic din ceramică de 60 mp, înfățișându-L pe Hristos Regele păcii în lume.

Biserica italiană a fost închisă de către autoritățile comuniste în 1952. Abia în 1968, odată cu vizita ministrului de externe italian, Amintore Fanfani, se obține de la guvernul român acordul ca un preot italian să celebreze Sfintele Liturghii de cinci ori pe an, pentru Corpul Diplomatic. Astfel, preotul Francesco Molinari împlinește această misiune până la Revoluția din decembrie 1989. Tot el s-a îngrijit de repararea și consolidarea bisericii.

După Revoluție, la 1 noiembrie 1990, este numită parohie teritorială și e deschisă publicului. Ca paroh este numit Mons. Vittorio Blasutti, iar pentru comunitatea italiană ca rector preotul-călugăr Belizario Lazzarin. De la această dată, biserica este deschisă și se celebrează Sfânta Liturghie.

În fiecare duminică și zi de sărbătoare, Sfânta Liturghie se celebrează la ora 9:00, în limba polonă, la ora 10:00 în limba română, la ora 11:00 în limba italiană, la ora 12:00 în limba germană, iar după-amiază, la ora 17:00, din nou în limba română. Fiecare comunitate are preotul său.

Citește și » Cele mai frumoase clădiri din București: arhitectura care a impresionat turiștii străini

Cele mai frumoase clădiri din București

Cele mai frumoase clădiri din București: arhitectura care a impresionat turiștii străini

Expoziția Regală de la Palatul Elisabeta

Exponate regale deosebite la Palatul Elisabeta