Care este cel mai mare sector din București. Care are cea mai multă populație

Care este cel mai mare sector din București

Cel mai mare sector din București este sectorul 1, având o suprafață aproape două ori mai mare ca aproape orice alt sector al Capitalei. Interesant este, însă, că Sectorul 1 este și cel cu cea mai puțină populație dintre toate sectoarele.

SCURT ISTORIC. Prima împărțire a Bucureștiului, oraș care devenea din ce în ce mai extins, a avut loc în 1789, când Capitala Țării Românești era împărțită în 5 plăși: Plasa Târgului, Plasa Gorganului, Plasa Broștenilor, Plasa Târgului de Afară, Plasa Podului Mogoșoaiei.

  • 30 de ani mai târziu, în 1828, Plășilor le este desemnată o culoare: roșu, galben, verde, albastru și negru. Numărul culorilor se restrânge la 4 la începutul secolului 20, iar culoarea care dispare este roșu.
  • În 1926, Bucureștiul e împărțit în două zone: zona centrală și zona pietrificată. Zona centrală are 4 sectoare, iar zona pietrificată incluzând comunele alipite Capitalei;
  • După 23 august 1944, se va reveni la 3 sectoare pe culori, pentru ca în 1950, Bucureștiul să fie împărțit de puterea comunistă în 8 raioane;
  • În 1968, o nouă lege administrativă comunistă împărțea municipiul București în 8 sectoare. 11 ani mai târziu, o nouă reorganizare a dus la cele 6 sectoare actuale.

Care este cel mai mare sector din București și care este cel mai populat

  • Sectorul 1 are o suprafață de 68km², fiind cel mai mare sector din București ca suprafață. E urmat de Sectorul 6, cu 38km² și sectorul 4, de 34km²;
  • Cel mai mic sector ca suprafață din București este sectorul 2, cu 30km², în timp ce Sectoarele 2 și 3 au, fiecare, 32km².

Interesant este statistica privind cel mai populat sector din Capitală. La numărătoarea de pe 1 ianuarie 2019, conform Direcției Regionale de Statistică a Municipiului București, cel mai populat sector al Capitalei era Sectorul 3 cu puțin peste 478.000 de locuitori.

Sectorul 1, cel mai mare sector din București ca suprafață, este cel mai „rarefiat” dintre toate, cu aproximativ 254.000 de locuitori domiciliați.

Cele mai populate sectoare, la 1 ianuarie 2019*:

Ce cartiere conțin sectoarele din București

  • Sectorul 1: Dorobanți, Băneasa, Pipera, Floreasca, Dămăroaia, Bucureștii noi, Primăverii, Aviației, Grivița, Aviatorilor, Victoriei, Pajura, Domenii
  • Sectorul 2: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Floreasca, Moșilor, Vatra Luminoasă
  • Sectorul 3: Vitan, Dudești, Titan, Balta Albă, Centru Civic, Dristor, Muncii, Unirii
  • Sectorul 4: Berceni, Giurgiului, Olteniței, Tineretului, Văcărești, Timpuri Noi
  • Sectorul 5: Giurgiului, Ferentari, Rahova, Ghencea, Cotroceni, 13 Septembrie
  • Sectorul 6: Giulești, Drumul Taberei, Militari, Crângași, Ghencea

De unde vin numele cartierelor din București

  • Baltă Albă ar fi fost o groapă cu var de pe vremea domnitorului Ioan Caragea (1812-1818), cel care a fost nevoit să înfrunte în Țara Românească celebra „ciumă a lui Caragea”, care a făcut foarte multe victime. Oamenii morți erau aruncați în această groapă cu var care, când ploua, se făcea baltă;
  • Berceniul are o poveste mai complicată. Conform adevarul.ro, zona a primit denumirea Berceni după trecerea grofului Miklós Bercsényi. Se zice că o ceată de husari, condusă de acest grof, s-au oprit undeva la sud de Bucureşti, în drumul lor spre turci. Nu se ştie însă dacă au luat o pauză sau dacă au rămas aici de tot, însă cert este că de atunci acea zonă a fost denumită Berceni;
  • Cotroceni, acolo unde se află Palatul Prezidențial, ar veni de la verbul „a cotroci”, care înseamnă „a scotoci”. Numele ar putea fi legat de Codrii Vlăsiei, care acopereau în trecut dealul Cotrocenilor și în care s-ar fi ascuns haiducii și tâlharii până prin 1660, când dealul Cotroceni devine proprietatea lui Șerban Cantacuzino;
  • Colentina – spune că această denumire vine de la „colea-n-tină”, cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi fugărit pe turci, într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina”, notează historia.ro, în timp ce Crângași ar venit de la banalul apelativ adresat unor locuitori ce stăteau într-un crâng;
  • Dristor ar veni de la breasla meșterilor piuari, care ar fi utilizat «darsta», piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei, deși istoricul Majuru consideră că e o exagerare;
  • Ghencea vine de la ctitoria unui comandant de arnăuți, Ghenci-aga. Acesta a ridicat o biserică, iar numele său a rămas în forma românizată;
  • Giulești vine de la numele de familie al boierilor care aveau un domeniu foarte întins în zonă. Boierii aveau pe proprietățile lor tot felul de meșteșugari. De la comerț vine numele Lipscani, acei negustori din „Lipsca”, adică Leipzig (Germania), care veneau în capitală ca să își vândă produsele;
  • Militari a fost o comună alipită, care nu ar fi avut legătură neapărat cu militarii plasați în acea zonă. Mai interesantă este zona Panduri, acolo unde pe unde ar fi intrat trupele lui Tudor Vladimirescu în Capitală, în urmă cu două secole;
  • Titan este o denumire industrială, aici activând în primii ani din interbelic o fabrică cu același nume, în timp ce Vitan vine de la o câmpie pe care o parte din vitele orășenilor ar fi fost trimise la păscut.

Citește și alte știri din București:

Calea Victoriei și primul semafor din București: strania combinație de om-mecanism

Stația de metrou Politehnica și fosilele de 80 de milioane de ani

Clotilde Armand a deschis un nou parc în Sectorul 1: cine a fost Elisabeta Rizea, eroina care îi dă numele

București

Doar București și județele Ilfov și Timiș mai sunt în „zona roșie” COVID

Marea Britanie

Se reiau zborurile către şi dinspre Marea Britanie! Cine intră în carantină 14 zile