Primarul Clotilde Armand a inaugurat pe 31 decembrie parcul Elisabeta Rizea, în sectorul 1 din București.
„Sectorul 1 are de astăzi un nou parc. În condițiile în care Bucureștiul se află în topul celor mai poluate orașe din Europa, orice spațiu verde este vital pentru sănătatea comunității noastre.
Astfel, am decis să avem un nou parc în Sectorul 1 iar acesta să poarte numele: Elisabeta Rizea – eroină a luptei anticomuniste din România, care a fost arestată şi torturată de regimul comunist și condamnată la 12 ani de închisoare.
Prea puțini cetățeni știu cine a fost această adevărată eroină a națiunii române. Iar noi cei din Primăria Sectorului 1 am decis să-i onorăm memoria și sacrificiul prin acest gest. Vom lansa curând și un concurs pentru realizarea unui bust al Elisabetei Rizea pe care îl vom amplasa aici. Parcul Elisabeta Rizea situat pe Bulevardul Poligrafiei, lângă Piața Presei Libere, își va deschide porțile pentru public astăzi, 31 decembrie 2020”, a scris primarul de la Sectorul 1 pe facebook, în ultima zi din an.
Cine a fost Elisabeta Rizea, eroină anti-comunistă
Elisabeta Rizea (n. 28 iunie 1912, Domnești, Argeș – d. 4 octombrie 2003, Nucșoara, Argeș) a fost una dintre cele mai importante eroine ale luptei anticomuniste din România, condamnată de dictatură la 12 ani de închisoare.
- Numele de naștere a fost Elisabeta Șuța. A fost fiica unor țărani simpli, Maria și Ion Șuța, într-o familie cu 13 copii, din care au mai trăit doar 8;
- A urmat 7 clase primare, iar la 19 ani s-a stabilit la Nucșoara, unde s-a căsători cu Gheorghe Rizea, unul dintre angajații unchiului Gheorghe Șuța;
- Odată cu instaurarea comunismului în România, în 1945, unchiul este omorât de comuniști, iar Elisabeta Rizea a început rezistența îndârjită împotriva regimului criminal;
- Susține activ grupul de partizani „Haiducii Muscelului”, căruia i s-a alăturat soţul Elisabetei, Gheorghe Rizea, iar mai apoi şi locotenentul de cavalerie Toma Arnăuţoiu, grup hăituit de Securitate, notează radioromaniacultural.ro;
- Soțul este prins și arestat, iar Elisabeta Rizea este și ea arestată pe 20 noiembrie 1950, după ce a fost „turnată” de o consăteancă. A fost condamnată la 6 ani de muncă silnică, trimisă la Jilava și închisoarea de femei Mislea, apoi eliberată în 6 iunie 1956;
- Susține în continuare grupurile de partizani și este arestată iar, în 1958, și condamnată la 25 de ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii;
- Este încarcerată la Piteși, Miercurea Ciuc și Arad, torturată de dictatură;
„M-a trântit pe jos. M-a legat și m-a bătut cu cauciucul, de la ceafă la călcâi, și pe stânga și pe dreapta. Dar n-am luat banii lui! Apoi, m-au suit legată pe un scaun, de pe scaun pe masă, de pe masă pe alt scaun. Mi-a zvârlit basmaua din cap. «Spune!» Purtam coadă cu fundă. Mi-au aruncat fota și am rămas în ie. Mi-au legat coada sub cârligul de la lampa din casa boierului. Coada era groasă. Eram și eu altfel la 38 de ani… Cârnu mi-a tras scaunul. Ălălalt mi-a tras și masa. Coada mi-a rămas în cârlig și eu am căzut la pământ. Așa mi-au smuls părul. Am făcut tratament și nu mi-a mai crescut. Da’ tot nu i-am vândut… Dacă vorbeam, omorau jumătate de sat! După ce mi-au tras masa de sub picioare, au început să mă bată cu un băț până la sânge. Mi-au rupt câteva coaste și am leșinat. Îmi făceam cruce cu limba în cerul gurii și mă rugam la Dumnezeu să mă ajute să nu spun nimic”
Mărturisirea Elisabetei Rizea despre torturile comuniștilor
- Elisabeta Rizea fost eliberată în 1964, în urma decretului de amnistiere generală a deținuților politici, a revenit la Nucșoara, unde şi-a regăsit soţul şi pe cele două fiice (soțul mai avea una din altă căsătorie);
- A fost supravegheată până la căderea comunismului;
- A fost vizitată de Regele Mihai și Regina Ana, după căderea regimului criminal și povestea ei a fost popularizată în România, inclusiv într-o carte;
- A trecut la cele veşnice la vârsta de 91 de ani, la 6 octombrie 2003, în urma unei pneumonii virale.
Memorialul Durerii: Elisabeta Rizea, viteaza din Nucşoară
Ediţie din seria documentară Memorialul durerii, în care realizatoarea Lucia Hossu-Longin a propus un episod dedicat Elisabetei Rizea, eroină a luptei anti-comuniste din munţi. Alături de soţul ei, a sprijinit activ grupul de rezistenţă anti-comunistă Arsenescu – Arnăuţoiu.
Citește și:
Revoluția din 1989: 3 lecturi importante despre momentul decisiv al luptei pentru democrație
