Mănăstirea Văcărești, bijuteria distrusă din ordinul lui Ceaușescu: „Grinzile scoteau un urlet sfâșietor, ca un plâns”

manastirea-vacaresti
Mănăstirea Văcărești

Mănăstirea Văcărești, una dintre cele mai frumoase și importante lăcașuri de cult din Sud-Estul Europei, a avut un sfârșit tragic sub dictatura comunistă.

A fost, probabil, cel mai mare sacrilegiu comis sub comunism în București. Pe 15 decembrie 1986, biserica din cadrul Mănăstirii Văcărești, care cuprindea un complex de clădiri splendide și un monument al culturii din Capitală, a fost pusă complet la pământ. Un an mai târziu, orice urmă a mănăstirii este rasă.

Alexandru Cebuc, fost director al Muzeului Național de Artă, povestea pentru historia.ro: „Grinzile scoteau un urlet sfâşietor, ca un plâns. Atunci mi-a venit şi mie să plâng şi am plecat cât mai repede de acolo”.

Dar ce a fost, cu adevărat, Mănăstirea Văcărești?

Mănăstirea Văcărești și primul domnitor fanariot în Țara Românească

Ctitorul mănăstirii a fost Nicolae Mavrocordat, care a dispus ridicarea complexului în 1716. S-a lucrat până în 1722, iar sfințirea cu hramul Sfânta Treime s-a făcut în 1724. Stilul de construcție era unul brâncovenesc, fiindcă domnitorul a tocmit meșteri care au lucrat la Mănăstirea Hurezi pentru sfântul domnitor executat de turci.

Mănăstirea Văcărești avea bibliotecă de proporții, cu 237 de autori, o tiparniță și o mai multe efecte care o evidențiau ca un lăcaș extraordinar de cultură. După moartea lui Nicolae Mavrocordat, fiul său, Constantin, construiește paraclisul și mai multe alte clădiri, precum și o curte exterioară lărgită.

Alexandru Cebuc notează pentru sursa citată că ansamblul se întindea pe o suprafață de 18.000 mp, mănăstirea devenind cea mai mare din întregul Sud-Est al Europei.

Imagini vechi din zona Tineretului si un mic documentar despre Manastirea Vacaresti care a functionat ca inchisoare din 1864, sursa: youtube

O închisoare pentru nume ca Liviu Rebreanu, Ioan Slavici sau Tudor Arghezi

În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Mănăstirea Văcărești deținuții revoluționari din principat care participaseră la Revoluția Română.

Deținuții de viță boierească trebuiau cazați în condiții demne,, așa că „revoluţionari paşoptişti precum Nicolae Bălcescu, fraţii Golescu, Brătienii, Ion H. Rădulescu, C. A. Rosetti sau Ion Ghica erau ţinuţi închişi în încăperile atât de spaţioase de la Mănăstirea Văcăreşti”.

Mănăstirea avea să devină închisoare în toată regula odată cu ordinul de secularizare a averilor mănăstirești, dat de Cuza în 1864, notează ziarullumina.ro.

Dacă între anii 1724 şi 1866, s-a slujit în biserica de aici ca în oricare altă biserică, din 1866 până în 1973 s-au ţinut slujbe doar de Paşti şi de Crăciun.

Alexandru Cebus, critic de artă

De-a lungul timpului, la Mănăstirea Văcărești au fost încarcerați mari nume ale culturii românești. Se spune că Tudor Arghezi ar fi văzut în 1926 prin zăbrele locul unde ulterior și-ar fi construit casa Mărțișor. Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare, ar fi dat numele Legiunii Arhangelului Mihail după o icoană care se afla pe ușa din dreapta iconostasului bisericii mari de la Văcărești.

În 1948, biserica a fost definitiv închisă. Preotul Dumitru Argint (slujea din 17 iulie 1947) a fost acuzat de comuniști că propaga tipărituri interzise. „Siguranţa comunistă îl acuza pe părintele Argint că facilitează corespondenţa între deţinuţii pe care îi primea la slujbă şi spovedanie şi familii”, notează Ziarul Lumina. Complexul a fost folosit ca închisoare de tranzit.

În 1973, după o vizită a șahului Iranului, care a sugerat că mănăstirea ar putea deveni un muzeu religios interesant, se începe restaurarea, care se sistează imediat după cutremurul din 1977, deși acesta nu o afectase semnificativ.

Ordinul de demolare vine în 1984

Ordinul de demolare a Mănăstirii Văcărești a venit în 1984, când Ceaușescu a făcut o vizită la complex. Se dorea construirea unui tribunal sau poate a unui complet sportiv. Dictatorul a ordonat a doua zi raderea complexului, iar planul a fost pus în funcțiune doi ani mai târziu. Mai mulți intelectuali români au protestat vehement și lor li s-au alăturat și nume internaționale. Dar decizia nu a mai fost întoarsă.

  • Sergiu Nicolaescu, primul distrugător al Mănăstirii. În incinta Mănăstirii Văcărești, cu puțin timp înainte de demolare, Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru filmul Noi, cei din linia întâi, aducând grave deteriorări ansamblului, precum fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București, notează pagina de wikipedia.

Ceaușescu a vrut ca Patriarhul Iustin să se ocupe de restaurare, sperând să evacueze Patriarhia, din centrul Bucureștiului, acolo unde dictatorul ar fi vrut să construiască un Muzeu al socialismului. Buldozerele au ras Mănăstirea Văcărești în decembrie 1986, dar comuniștii nu au mai apucat să construiască nimic pe acel loc.

La 20 de ani după Revoluție, pe locul vechii mănăstiri, una dintre bijuteriile culturii și vieții spirituale românești, s-a construit Mall Sun Plaza. Unele dintre frescele atât de frumos pictate se mai păstrează la Muzeul de Artă al României. Au fost salvate circa 80 de fragmente, aproximativ 120 mp dintr-un ansamblu care avea în total aproximativ 2.000 mp, notează Ziarul Lumina.

Care este cea mai veche biserică din București. Aici s-au încoronat domnii Țării Românești vreme de secole

Muzeul Național de Artă. El Greco și Rembrandt la București și alte 5 capodopere de văzut

Spitalul Colțea, primul spital din București. Ce vechime extraordinară are

Blocuri, BBC

Câte blocuri sunt în București? Motivul sinistru pentru care comuniștii insistau să construiască blocuri

Nicuşor Dan a renunţat la cinci poliţişti locali care îi asigurau paza