Cele mai frumoase palate din București. Capitala nu duce lipsă de clădiri emblematice, care pot fi admirate și vizitate.
Unele sunt celebre și atrag turiști atât din România, cât și din străinătate, altele sunt mai „ascunse”, dar cel puțin la fel de interesante. Mai e și o a treia categorie, de palate care nu mai sunt prezente în peisajul istoric și cultural din București, dar care merită cunoscute și analizate.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Regal
Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri-duminică 11:00-17:00
Prețuri: adulți 20 lei, elevi/studenți 5 lei, pensionari 10 lei, grupuri -50%
Detalii despre grupuri și alte spații care pot fi vizitate AICI!
Clădirea simbolizează centrul puterii monarhice în România și reprezintă principala reședință regală din București. Ea a fost folosită efectiv pentru găzduirea activităților oficiale ale Familiei Regale a României până la 24 august 1944, dată la care a fost bombardată și a rămas nelocuibilă până în momentul plecării Regelui Mihai în exilul său forțat. După abdicarea forțată a Regelui Mihai (produsă la 30 decembrie 1947), Palatul găzduiește Muzeul Național de Artă al României.
Principalele spații și elemente arhitectonice interioare ale Palatului sunt:
- Sala Tronului, situată la etajul I
- Sufrageria Regală, situată la parter
- Holul de Onoare
- Scara Voievozilor
- Scara Invitaților
În aripa de nord, Palatul cuprinde și o mică sală de spectacole – cunoscută ca „Sala Mică a Palatului”, ulterior Sala „Auditorium” – menită pentru utilizare privată. Sala are dotări pentru concerte și cinematograf. Accesul în sală se poate face separat față de corpul central al Palatului, prin intrarea situată în str. Știrbei Vodă.
Conform unei legende urbane, între Palatul Regal (probabil, aripa sudică) și biserica Kretzulescu există un tunel subteran, menit accesului privat al Familiei Regale la serviciul divin, precum și ca ieșire de siguranță.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Parlamentului
Strada Izvor 2-4
Program de vizitare: Martie – Octombrie, zilnic 09:00 – 17:00 (ultimul tur la ora 16:30) / Noiembrie – Februarie, zilnic 10:00 – 16:00 (ultimul tur la ora 15:30)
Prețuri: adulţi 40 lei, studenţi 20 lei (19 – 26 ani, cu carnet de student vizat), copii 10 lei (7 – 18 ani)
Detalii despre tururi AICI!
Palatul Parlamentului a fost cunoscut înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului. Măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste. Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume.
Întreaga construcţie este rezultatul efortului a peste 100.000 de oameni, cu aproape 20.000 de muncitori ce lucrau în trei ture 24 de ore pe zi, în perioadele de apogeu. De asemenea, între anii 1984 – 1990, 12.000 de soldaţi au participat la construcţie.
Pentru realizarea acestei impunătoare clădiri s-au folosit: 1.000.000 m³ de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oțel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 m³ de esențe de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 m³ de sticlă, 15.000 de candelabre, 220.000 m² de covoare și 3.500 m² de piele.
La 31 de ani de la Revoluţie, clădirea care se dorea o construcţie care să preamărească socialismul, comunismul şi totalitarismul este astăzi simbol al democraţiei prin intermediul instituţiilor pe care le găzduieşte (Camera Deputaţilor, Senatul, Consiliul Legislativ, Curtea Constituţională).
Clădirea Palatului Parlamentului a fost descrisă de Catherine Lalumiere, fost Secretar General al Consiliului Europei, drept „un palat al megalomanului, dar, de asemenea, o capodoperă a românilor”.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Cotroceni
Șoseaua Cotroceni 36
Program de vizitare: Marți – Sâmbătă 9:30 – 16:00
Prețuri: Adulți 40 de lei, elevi/studenți 10 lei, pensionari 20 lei
Detalii despre tururi AICI!
Palatul Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, se află într-un loc istoric cu o tradiţie de vieţuire de peste patru sute de ani.
Între 1679 – 1681, pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.
În cadrul ctitoriei realizată de Domnitorul Şerban Cantacuzino se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeş, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.
La Cotroceni au avut loc numeroase evenimente istorice. În 1821, conducatorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluţiei. Revoluţia din 1848 – 1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamaţia Înaltei Porţi, care o condamna.
După citirea documentului au urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei. În perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, iar, în urma dotării şi modernizării, palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Patriarhal
Strada Patriarhiei
Program de vizitare: Luni – Vineri 9:00 – 16:00
Cladirea denumita astazi Palatul Patriarhiei, a fost construita de Statul Roman, la inceputul secolului al XX-lea, pe locul fostei sali a Adunarii Deputatilor de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti. Vechea sala a Adunarii Deputatilor cu terenul aferent a apartinut Mitropoliei Tarii Romanesti, care isi avea sediul in cladirile ce inconjurau actuala catedrala de pe Dealul Mitropoliei, dupa cum dovedesc hrisoavele vremii.
Palatul Patriarhiei este construit dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din tara. A suferit in timp diverse modificari, cea mai importanta fiind refacerea cupolei, care s-a prabusit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.
Pe 6 decembrie 2010, prin Hotărârea Guvernului României nr. 1229, Palatul Patriarhiei a trecut în proprietatea Patriarhiei Române.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Victoria
Piața Victoriei 1
Palatul Victoria este operă a profesorului Duiliu Marcu (1885-1966). A fost început în 1937 și terminat în 1944. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952.
Proiectat inițial pentru Ministerului de Externe, Palatul Victoria a fost în timpul perioadei comuniste sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri și a devenit, în 1990, sediu al primului guvern al României post-comuniste. În 2004, Palatul Victoria a fost inclus în Lista monumentelor istorice.
După cum declară Duiliu Marcu, atât interioarele cât și fațadele Palatului Victoria ilustrează „preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă”. Inițial, fațada principală era, ca și fațadele laterale, îmbrăcată cu plăci de marmură de Carrara și avea pe cele două plinuri laterale panouri decorative sculptate, din același material; în urma avariilor provocate de bombardamentul din 1944, cele două panouri au fost suprimate iar fațada principală a fost refăcută cu plăci de travertin.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Ştirbey
Calea Victoriei 107
Palatul a fost construit în jurul anului 1835, după planurile arhitectului francez Michel Sanjouand, la comanda viitorului domn al Țării Românești, Barbu Știrbei (1789-1869), în acel moment mare logofat al dreptății.
Palatul în stil neoclasic cu numeroase elemente grecești va fi folosit de Barbu Știrbei, în perioada 1849-1856, ca reședință domnească de protocol, aici desfășurându-se mai multe baluri și petreceri galante.
Perioada de glorie a Palatului Știrbei se situează la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, când aici se organizau evenimente mondene și baluri renumite pentru eleganța lor.
După dispariția domnitorului, Palatul intră în posesia fiilor acestuia care au dezvoltat construcția ridicând grajduri și o serie de anexe. În 1948, Palatul Știrbei, alături de toate construcțiile anexate acestuia, intră în proprietatea statului.
În plin regim comunist, din 1954 până în 1977, clădirea servește drept sediu al Muzeului de Artă Populară. Bineînțeles, ea nu scapă din acest regim fără deteriorările de rigoare la nivelul decorațiunilor interioare.
În continuare, între 1982 și 1994, Palatul găzduiește Muzeul Ceramicii și Sticlei. Ultima moștenitoare de pe linia Știrbei, Ileana Kripp-Costinescu, a recuperat în jurul anului 2000, iar în 2005 i l-a vândut lui Ovidiu Popescu – om de afaceri, pentru suma de 10 milioane de euro.
Omul de afaceri a dorit construirea unui complex imobiliar și hotelier în locul fostei proprietăți Știrbei, acest subiect fiind unul extrem de controversat în rândul activiștilor din organizații non-guvernamentale, arhitecților, miniștrilor și urbaniștilor.
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Ghica Tei
Strada Doamna Ghica 3-5
Cu o istorie de aproape 200 de ani, Palatul Ghica Tei reprezintă dorința împlinită a Voievodului Grigore IV Ghika, Domn al Țării Românești care, cu limbă de moarte, a lăsat „Legatul Măriei Sale întru pomenire Grigore Ghika Voevod pentru Moșia Colentina din anul 1833”, redactat în limba greacă, prin care impunea generațiilor următoare să conserve acest lăcaș pentru „plăcerea nevinovată și petrecerea plăcută a poporului”.
În prezent, servește ca locație pentru nunți, botezuri și alte evenimente. Detalii AICI!
Cele mai frumoase palate din București » Palatul Crețulescu (Kretzulescu)
Strada Știrbei Vodă 39
Elena Kretulescu (1857-1930), descendentă a două mari familii boieresti, fiica Mariei Filipescu și a vornicului Constantin Kretzulescu, născută în 1857 la Paris, a moștenit terenul și casele din Bucuresti ale tatălui său, construite în 1718.
La începutul secolului al XX-lea, în 1902, ea l-a angajat pe arhitectul Petre Antonescu (1873-1965), să realizeze planurile pentru construirea unei clădiri mai mari, în stilul Renașterii franceze cu influențe baroce. Ridicarea palatului s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani.
În a doua jumătate a veacului al XIX-lea, scria Neagu Djuvara în O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, asistăm la „o bruscă înflorire a culturii românești” și amintește „un alt aspect pozitiv, vizibil încă astăzi”, din timpul domniei lui Carol I, și anume „progresul arhitectonic și urbanistic al Capitalei”.
„De la Carol I avem mai tot centrul modern al Bucureștiului. […] Apoi, bogătașii și-au făcut case mai mult sau mai puțin arătoase și elegante, semănând cu ce se construia pe atunci la Paris și Viena. Mai vedeți câteva din ele pe bulevardele Lascăr Catargiu și Ana Ipătescu și pe străzile limitrofe, pe bulevardul Dacia și în jurul parcului Ioanid. De asemeni, câteva mici palate luxoase în sus de Calea Victoriei – toate acestea dând atunci călătorului care venea din Orient impresia (oarecum exagerată) că Bucureștiul era Micul Paris”, nota Neagu Djuvara. Un astfel de palat „arătos și elegant” a dorit să aibă și Elena Kretzulescu, proprietara de atunci a locului.
Citește și » 5 noi orașe pe ruta celebrului Orient Express » Cum arată traseul trenului în România
