Palatul Parlamentului – legende urbane » Ce a îngropat Ceaușescu sub scara principală + elicopterul care trebuia să aterizeze în Sala Unirii

Palatul Parlamentului - legende urbane
Palatul Parlamentului - legende urbane

Una dintre cele mai importante clădiri din România, cunoscută și la nivel internațional, este Casa Poporului.

Redenumită după revoluție „Palatul Parlamentului”, clădirea măsoară 270m pe 240m, 86m înălțime și 92 m sub pământ, și e realizată în spiritul arhitecturii realist socialiste.

Este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, și cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume.

Palatul Parlamentului se vizitează

Palatul este deschis vizitării de către turiști și oferă și programe de vizitare în mai multe limbi de circulație internațională. Detalii AICI!

Din punct de vedere arhitectural, Palatul Parlamentului este una dintre cele mai controversate clădiri din România: Anca Petrescu (n.r. arhitecta-şef a clădirii, care la 28 de ani a câştigat aproape toate concursurile organizate de Ceauşescu pentru realizarea clădirii) o identifica cu Palatul Buckingham din Londra şi Palatul Versailles din Franţa, iar arhitecţii vremii cu „micul Phenian”, având un stil eclectic, încărcat de elemente contradictorii.

Întreaga construcţie este rezultatul efortului a peste 100.000 de oameni, cu  aproape 20.000 de muncitori ce lucrau în trei ture 24 de ore pe zi, în perioadele de apogeu. De asemenea, între anii 1984 – 1990, 12.000 de soldaţi au participat la construcţie.

Palatul Parlamentului este și subiectul multor legende urbane. Iată-le pe cele mai interesante dintre acestea:

  • În 1984, Nicolae Ceauşescu a îngropat sub scara principală de la Intrarea „13 Septembrie” un cilindru de oţel care conţinea date şi precizări în legătură cu lucrarea începută. „Las vouă această Casă…“, a fost formula folosită de dictator.
ogn5774 done
Palatul Parlamentului – legende urbane
  • „Ceauşescu voia să demonstreze prin Casa Poporului că e cel mai tare conducător din blocul socialist”. Din acest motiv a cerut proiectanţilor realizarea celui mai performant buncăr antiatomic, care să reziste la un cutremur devastator de peste 8 grade Richter, la atacuri repetate cu rachete performante şi la două bombe atomice lansate succesiv. Concomitent, au fost proiectate şi 8 tuneluri de fugă care să-i asigure retragerea în cazuri extreme. 

    Iniţialera proiectat un singur buncăr – sub Cabinetul nr. 1 – al lui Nicolae Ceauşescu, pentru ca dictatorul să poată ajunge rapid la adăpost, printr-un lift şi un pasaj secret. Dintr-o eroare a constructorilor bazată şi pe un exces de secretomanie, buncărul a fost realizat în altă parte a clădirii. Atunci Ceauşescu a luat hotărârea de a mai construi unul, acolo unde dorea el.

    Adăpostul antiatomic este descris ca o incintă cu pereţi groşi de 1,5 m acoperiţi cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiaţii şi este compus din sala principală, adică punctul de comandă – cartierul general care trebuia să aibă legături telefonice cu toate unităţile militare din România – şi mai multe apartamente de locuit, destinate conducerii statului, în caz de război. „Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Existau 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”.
  • Legendele urbane spun că Palatul Parlamentului este bântuit de fantome, care apar noaptea pe coridoarele celei mai mari construcţii din Europa, rup sigilii, fluieră sau fac să ţiuie sistemele de securitate. Pornite de la relatări ale personalului de noapte al clădirii, legendele spun că aceste fantome au început să-şi facă simţită prezența cu aproximativ 10 ani în urmă.
  • Despre covorul din sala Unirii unii spuneau că a fost realizat dintr-o singură piesă şi a fost adus în sală cu macaraua, prin tavan. Alţii – ca s-ar fi dărâmat un perete exterior pentru a-l introduce în sală.
  • Se spune că tavanul din sala Unirii ar fi trebuit să se deschidă, pentru ca elicopterul prezidenţial să poată ateriza înăuntru.
  • Existau zvonuri că Ceauşescu dorea construcţia unei linii de metrou între Casa Poporului şi aeroport, pentru a fi evacuat rapid în cazuri extreme.

Citește și » Excursii de weekend din București » Cele mai frumoase castele și cetăți din România

Outletul Fashion House Pallady se deschide în martie » Atmosfera Bucureștiului de altădată + reduceri de 70%

„Femeia, eterna poveste” este titlul cu care Teatrul „Stela Popescu” revine pe 6 februarie