Reducerea riscului seismic » Primăria Capitalei, prin Administraţia Municipală de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a stabilit 6 zone de acțiune prioritară pentru reducerea riscului seismic din București (martie 2021-martie 2022).
Directorul AMCCRS, Edmond Niculușcă, a explicat: “Acesta este primul pas pentru realizarea unei strategii a Administrației pentru Consolidări și o etapă necesară pentru deblocarea procesului de consolidare a unor imobile care așteaptă de peste 20 ani execuția lucrărilor.
Administrația a început, din această săptămână, să lucreze pe echipe de lucru multidisciplinare, un pas decisiv spre modernizare și schimbarea modului de lucru într-o instituție publică. Se schimbă, astfel, ritmul de lucru aici, în favoarea orașului, dar și dinamica relației administrației cu locuitorii Bucureștiului”.
Zonele prioritare pentru reducerea riscului seismic, pe care se lucrează sunt:
- Zona KM 0 (13 imobile)
- Zona Cișmigiu (11 imobile)
- Zona Armenească (20 imobile)
- Zona Calea Victoriei (9 imobile)
- Zona Centrul Istoric (18 imobile)
- Zona Instituții Publice de Cultură și Imobile Monument Istoric cu Risc Seismic (12 imobile).
Toate aceste zone cuprind 84 de imobile, din care 72 sunt imobile multietajate rezidențiale cu risc seismic I, care adună mii de apartamente din centrul vulnerabil al Capitalei. Sunt proiecte care trebuie să fie recepționate, cel târziu până în anul 2026, și care vor fi implementate în paralel cu alte zone vulnerabile seismic din București.
Totodată, se lucrează și la găsirea unor alternative de finanțare a lucrărilor de consolidare pentru a degreva presiunea asupra bugetului Capitalei și a susține proiectele actualei administrații.
Cât de pregătit este Bucureştiul pentru un cutremur major?
Reducerea riscului seismic » 350 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa I de risc seismic. Bucureştiul este capitala europeană cea mai expusă din acest punct de vedere. Multe clădiri din Capitală sunt expertizate acum 20 de ani.
Bucureştiul este capitala europeană care prezintă cel mai mare risc seismic. Numai în Bucureşti sunt peste 350 de clădiri încadrate în clasa 1 de risc, la care se adaugă încă aproximativ 2.150 de clădiri încadrate în diferite clase de risc. Toate aceste clădiri reprezintă un real pericol pentru locatari.
Conform unei analize a celor de la Ziarul Financiar, statistic, cutremure cu magnitudinea de 6 grade apar în Vrancea la aproximativ 10 ani, în timp ce seisme de 7 grade la fiecare 33 ani, iar cele cu magnitudinea de peste 7,5 grade la fiecare 80 de ani. Ultimul seism de peste 7 grade (7.1 grade pe scara Richter) a fost pe 30 August 1986, în urmă cu 33 de ani.
“Sigur, au mai fost şi unele intermediare cum a fost cel din 1802 sau chiar şi cel din 1977. Ca să aveţi o imagine, trebuie să vă spun că la cutremurul din 1838 acceleraţiile au fost atât de mari încât în zona Prahova s-au format falii apreciabile. Practic, pământul s-a rupt pe alocuri din cauza violenţei seismului”
Gheorghe Mărmureanu, seismolog
Ministerul Dezvoltării relansează consolidarea a 840 de clădiri cu risc seismic, în București
Reducerea riscului seismic e și pe masa celor de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației elaborează un proiect de act normativ în vederea alocării sumei de 1 miliard de lei, în tranșe, pe o perioadă de patru ani, în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic 1 și 2.
Având în vedere riscul ridicat de cutremur în zona Vrancea, marile orașe și capitala țării din vecinătatea ei, programul multianual vizează finanțarea, din bugetul de stat, a consolidării clădirilor aflate în proprietate privată, dar și cele deținute de persoane juridice, și clădirile care găzduiesc instituții publice, dacă sunt în proprietatea sau administrarea acestora.
”Am introdus garanții pentru a evita deturnarea acestor investiții făcute din bani publici”, a ministrul, Cseke Attila, despre reducerea riscului seismic.
CITEȘTE ȘI » Cine sunt cei mai înalți oameni de pe Pământ? Cu cât a crescut media de înălțime în ultimii 100 de ani
